Ce înseamnă un Guvern interimar?
Oare mai crede cineva în țara asta că Florin Cîțu mai are legitimitate pentru a ocupa mai mult decât actualul interimat?
Cronica unei decizii CCR… neașteptate
Este corectă decizia CCR de a da un răspuns cu privire la discutarea cererii premierului privind moțiunea de cenzură pe 28 septembrie? Cine are de câștigat? O singura persoană. Florin Cîțu, care își asigură funcția de președinte PNL. Cine are de pierdut? Noi cu toții, restul românilor.
Idei modificări legislative în vederea degrevării instanțelor de judecată modificare CPC și legi speciale, partea a II-a
I. Obligativitatea fixării cauzelor pe ore și stabilirea cauzelor cu administrare extinsă de probe la finalul listei de ședință Obligativitatea fixării cauzelor pe ore Este de notorietate faptul că în România încărcătura instanțelor de judecată este foarte ridicată, existând complete care gestionează peste 100 de cauze într-o ședință de judecată, aspect care, din păcate, nu reprezintă o excepție. În contextul unui număr ridicat de cauze în cadrul unei ședințe de judecată, al publicității ședințelor de judecată, al citării părților, martorilor, uneori experților sau altor specialiști, nu mai importă dacă se amână fără discuție cauzele ori se strigă la rând, [...]
Idei modificări legislative în vederea degrevării instanțelor de judecată -modificare CPC și legi speciale-
I. Modificări în cazul procedurilor privind cererile cu valoare redusă Creșterea plafonului de la 10.000 lei la 50.000 lei Dispoziţiile titlului X al cărţii a VI-a din CPC privind cererile cu valoare redusă sunt aplicabile în cazul în care valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 lei la data sesizării instanţei. Prin Legea nr. 114/2021 privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID-19 plafonul a fost ridicat temporar la 50.000 lei (fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi [...]
În iunie 2021 Curtea Constituțională contrazice axioma din 1970 conform căreia instanțele din statele membre UE pot să lase neaplicabile anumite norme interne, inclusiv constituționale, în măsura în care contravin normelor UE
Premise: Pentru a putea adera la Uniunea Europeană a fost nevoie să revizuim Constituția, astfel cum au procedat și celelalte state membre în perioada de preaderare. Așadar, Constituția revizuită în 2003 stipulează la art. 148 alin. (2) că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. De asemenea, deciziile pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) au caracter obligatoriu pentru statele membre, automat și pentru instanțele de judecată și pentru Curtea Constituțională, aspect, de altfel, reiterat [...]
Declarație politică – Desființarea SIIJ nu a fost per se avizată negativ
Stimați colegi, Luni s-a înregistrat la Biroul Permanent proiectul de lege pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), cunoscută în spațiul public și ca Secția Specială și e important să votăm în cunoștință de cauză. CSM a dat aviz negativ înființării SIIJ motivând la vremea respectivă faptul că nu există argumente care să justifice un tratament juridic și procedural diferit pentru categoria magistraților. Comisia de la Veneția, Greco și Comisia Europeană în raportul MCV au completat, criticând înființarea SIIJ ca având potențial de afectare a independenței justiției. Nicio astfel de precizare în avizul CSM [...]